„Quiet quitting” sau resemnare tacuta: ce este si care sunt semnele ei

In prezent, nu exista o modalitate unica de a defini acest concept. De fapt, variaza in functie de perspectiva angajatorilor si a colaboratorilor. In timp ce primii il clasifica drept „efort minim” din partea angajatilor, angajatii considera ca isi face treaba bine, fara a-si asuma suprasolicitari.

Argumentarea cine are dreptate este pe cat de controversata, pe atat de extinsa. Este necesar sa se abordeze despre ce este vorba in fiecare pozitie, care este originea acestui fenomen, cum sunt afectate companiile si ce poate ajuta la contracararea acestuia. Mai jos, rezumam cele mai importante puncte in acest sens. Continua sa citesti!

Ce este renuntarea linistita ?

„Silent resignation”, din engleza quiet quitting , se refera la pozitia pe care mii de muncitori din intreaga lume au luat-o de a face minim esential in cadrul functiilor pentru care au fost angajati.

Acesta acopera o serie de comportamente care pot afecta dezvoltarea afacerilor si profesionale. Angajatul refuza sa preia sarcini sau functii suplimentare pentru care nu primeste remuneratie. Evitati cu orice pret sa dedicati mai mult timp, efort sau entuziasm muncii dvs. decat este necesar.

Termenul in sine a generat destule controverse in lumea muncii de cand a devenit viral in contextul pandemiei. Antreprenorii si managerii de resurse umane – care sunt afectati de lipsa de proactivitate a echipelor lor – l-au clasificat drept „amenintare” la adresa productivitatii.

Intre timp, lucratorii si-au asumat-o ca un raspuns la epuizarea derivata din suprasolicitarea la care sunt supusi in locurile in care isi presteaza serviciile. Tot ca o modalitate de a-si echilibra viata profesionala si cea personala sau, cu alte cuvinte, de a avea timp pentru ei insisi.

Din punct de vedere psihologic, este un sentiment de demotivare si oboseala la angajat, care il determina sa-si deprioritizeze munca, chiar daca aceasta duce la concedierea acestuia. Fondul acestui comportament poate fi remunerarea scazuta, sindromul de burnout sau nemultumirea din cauza altor probleme.

Motivul pentru care este cunoscuta drept „demisie tacuta” este din cauza definitiei pe care i-au dat-o unii angajatori. Pentru ei, angajatul se „deconecteaza” in tacere de la rolul sau, isi lasa deoparte proactivitatea si nu este dispus sa depuna un efort suplimentar in sarcinile sale.

Semne pentru a recunoaste renuntarea linistita sau resemnarea tacuta

Avand in vedere complexitatea renuntarii linistite , uneori este dificil de detectat. In general, acesta acopera o serie de comportamente care reflecta nemultumirea angajatului sau pozitia acestuia de a nu „da mai mult” in cadrul functiilor pe care le indeplineste. Cateva semne care ajuta la recunoasterea acesteia sunt urmatoarele:

• Scaderea productivitatii: colaboratorului ii ia mai mult timp pentru a-si indeplini sarcinile sau pentru a-si indeplini obiectivele. Calitatea muncii tale a scazut sau faci mai multe greseli decat de obicei.
• Pierderea proactivitatii: de ceva timp, angajatul a incetat sa mai faca sugestii sau sa aiba initiativa in cadrul companiei. Se limiteaza strict la indeplinirea sarcinilor atribuite si alege sa taca atunci cand, evident, poate aduce o contributie importanta. La fel, el evita sa mearga la intalniri sau nu participa activ la acestea.
• Dezinteres pentru munca in echipa: lucratorul isi pierde interesul pentru indeplinirea sarcinilor de colaborare sau participarea la activitati de echipa. Poate fi cu scuze sau respingerea directa a proiectelor de grup, evitati sa va implicati in orice initiativa de acest tip. Aceasta lipsa de interactiune si colaborare este de obicei un indicator al deconectarii lor emotionale de echipa si companie.
• Lipsa de interes pentru cresterea sau dezvoltarea in cadrul companiei:  refuzi sa participi la activitati sau sarcini care pot contribui la cresterea ta profesionala. El respinge chiar si cursurile de invatare sau alte instrumente pentru a-si imbunatati munca.
• Atitudine negativa si comunicare slaba: pierderea interesului pentru munca determina persoana sa aiba o atitudine proasta cu alti colaboratori sau cu angajatorul. Pe de alta parte, in loc sa-si exprime dezacordul, el alege sa isi reduca angajamentul fata de companie. Acest lucru se reflecta si in absente constante sau nerespectarea programelor.
• Mai putina interactiune: nu numai ca eviti sa mergi la intalniri, dar eviti orice activitati sociale asociate cu munca.

Care este originea renuntarii tacute?

Originea exacta a renuntarii linistite  nu este stabilita. Este, insa, un fenomen care a capatat putere ca urmare a schimbarii modului de munca aparuta odata cu pandemia de Covid-19. Munca la distanta, multitasking si ajustarile salariale au afectat multi angajati dupa izolare.

De teama sa nu-si piarda locul de munca, multi au inceput sa-si asume responsabilitati suplimentare, fara a primi compensatii financiare. Problema este ca acest lucru a generat o crestere a sindromului de burnout , pe langa faptul ca a afectat granitele dintre munca si viata personala.

In acest context, multi au reconsiderat conditiile de munca la care erau supusi si au recunoscut importanta de a avea mai mult timp pentru problemele de familie sau personale.

Cu aceasta, in tari precum Statele Unite a existat „demisia masiva” sau „Marea demisie” care a facut si mai vizibila  renuntarea linistita . Aceasta situatie a aparut atunci cand multi lucratori au ales sa demisioneze in masa pentru a cauta oportunitati de lucru mai flexibile sau la distanta.

In acelasi timp, miscarea tacuta de demisie a inceput sa devina virala ca o manifestare a nemultumirii angajatilor fata de aceasta cultura de afaceri de „a pune camasa”  sau a da mai mult fara a primi nimic in schimb.

Potrivit informatiilor din Los Angeles Times , primul care a generat dezbateri pe aceasta tema a fost Bryan Creely, un recrutor corporativ din Nashville, care, dupa ce a fost disponibilizat dupa pandemie, a inceput sa distribuie videoclipuri prin TikTok si YouTube despre cum sa aplice pentru un loc de munca. si cum sa faceti fata problemelor de munca.

Printre multele sale continuturi, el si-a exprimat interesul de a sti cine se „razvrateste” impotriva joburilor lor toxice si a orelor lungi, dandu-si „efortul minim” in loc sa renunte.

„Multi dintre noi am crescut intr-o cultura aglomerata, in care ai o nevoie constanta si neincetata de a munci, de a munci, de a munci, iar munca devine principala prioritate in viata ta pentru a merge inainte. Cred ca a fost o schimbare seismica in ultimii ani. Esti cineva care a renuntat in liniste la munca? Spune-mi mai jos in comentarii. -Bryan Creely

Asa cum era de asteptat, au inceput sa fie spuse sute de povesti, trezind interesul nu doar al altor angajati, ci si al angajatorilor. Astazi, desi termenul de „resemnare tacuta” nu a fost acceptat oficial in dictionare, este un fenomen care este dezbatut si studiat.

Cauze asociate cu renuntarea  linistita

Nu exista o singura cauza care sa explice de ce apare demisia tacuta. In prezent, se crede ca impactul retelelor sociale are foarte mult de-a face cu motivul pentru care a devenit o miscare sau o tendinta. Dar dincolo de aceasta, au fost analizati si alti factori declansatori pentru acest comportament.

• Nemultumirea locului de munca: recunoscuta ca principala cauza a renuntarii linistite . Angajatul se poate simti nemultumit de salariu, de lipsa de promovari sau de oportunitati de crestere, pentru ca simte ca angajatorul nu-si pune pret pe efortul sau pentru ca are sarcini excesive. Aceste aspecte pot duce la un sentiment de stagnare profesionala care, la randul sau, genereaza o pierdere a interesului pentru munca si adoptarea unei atitudini mai rezervate.
• Sindromul de epuizare : numit si sindromul muncitorului ars, este legat de punctul anterior. Apare din cauza stresului si epuizarii din cauza multitasking-ului sau a orelor prelungite la locul de munca. Devine mai acuta atunci cand acest lucru nu este remunerat corespunzator.
• Lipsa de angajament: angajatul pur si simplu nu are sentimentul de apartenenta la companie. Pe el il intereseaza doar salariul, asa ca isi limiteaza functiile la minim.
• Mediu de lucru toxic:  exista conflicte constante intre colaboratori, sau intre angajati si angajator. Mediul prost de lucru poate fi si un rezultat al lipsei de limite in ceea ce priveste programul si volumul de munca.
• Probleme de comunicare: problemele si neintelegerile nu sunt abordate clar si direct; In schimb, munca colaboratorilor este reprosata. In unele cazuri, erorile sunt platite cu penalitati financiare, ceea ce genereaza demotivare. In plus, uneori comunicarea excesiva joaca un rol, cum ar fi prea multe e-mailuri si intalniri lungi.
• Dificultati personale:  a avea probleme financiare, de sanatate, familiale sau relationale afecteaza productivitatea muncii.
• Nevoia de timp liber: fie pentru a impartasi cu familia sau cu un partener, fie pentru activitati de agrement, angajatul experimenteaza nevoia de a avea mai mult timp si ca viata sa sa nu aiba munca ca axa centrala. Aceasta cauza este destul de comuna in joburile care lucreaza cu ore suplimentare, care nu au zile libere sau concedii.

Cum sunt afectate companiile?

Fara indoiala, renuntarea linistita  are un impact negativ asupra companiilor. Pe de o parte, productivitatea este redusa, nu doar pentru ca angajatul abia depune efortul minim, ci pentru ca proactivitatea si participarea acestuia in domeniile care ajuta la consolidarea si imbunatatirea proiectului este redusa.

O alta problema apare din descurajare si nemultumire, care nu numai ca poate dauna unuia dintre colaboratori, dar se poate raspandi la mai multi membri ai echipei. Compania poate fi nevoita sa-si schimbe constant angajatii, ceea ce face dificila atingerea unor obiective.

In plus, detectarea renuntarii linistite nu este usoara, deoarece aceasta atitudine nu implica oprirea muncii, ci mai degraba angajatul isi limiteaza functiile la minimum. In consecinta, este dificil sa rezolvi problemele de productivitate si nemultumirea angajatilor.

Cum poate fi prejudiciat angajatul?

Intr-o anumita masura, resemnarea tacuta are efecte pozitive asupra angajatului, precum un echilibru mai bun intre viata personala si cea profesionala, o scadere a sentimentului de epuizare sau epuizare si posibilitatea realizarii unei redeignificari la locul de munca.

Chiar si asa, nu trebuie sa ignoram faptul ca in anumite aspecte poate fi prejudiciat. Prin inchiderea posibilitatii de a prelua noi provocari sau sarcini, cresterea profesionala poate fi stagnata. De asemenea, daca respingi instrumentele oferite de companie pentru a performa mai bine.

In timp, daca angajatorul considera ca productivitatea este foarte scazuta sau nu corespunde asteptarilor sale, acest lucru poate duce la concedieri si, in anumite cazuri, la referinte proaste la locul de munca.

Ce poate face o companie pentru a evita demisia tacuta?

Companiile nu pot ignora responsabilitatea lor in tendinta de renuntare la liniste.  Daca unul, si mai ales mai multi colaboratori, isi exprima aceasta pozitie, merita sa facem o revizuire si o reajustare atat in ​​cultura, cat si in stilul de conducere si chiar in salarii. Ce sa faci in privinta asta?

Transparenta in deciziile de afaceri: transparenta in luarea deciziilor de afaceri, in special cele care afecteaza angajatii, poate construi incredere si reduce incertitudinea care contribuie la „demisia tacuta”.

Promovati o cultura a bunastarii

Este usor sa etichetati lucratorii ca fiind lenesi sau nemotivati atunci cand se confrunta cu problema resemnarii tacute. Cu toate acestea, compania promoveaza o cultura a bunastarii? Este important sa se evalueze daca asteptarile privind colaboratorii corespund realitatii.

Uneori, liderii se asteapta ca angajatii sa „sacrifice” timp si energie suplimentara, chiar daca asta inseamna sa le compromita bunastarea mentala. Este esential sa schimbam aceasta gandire si, dimpotriva, sa incurajam echipa sa aiba grija de ei insisi.

Cateva masuri utile sunt urmatoarele:

• Luati in considerare spatiile de wellness. Cum ar fi deconectarea digitala si activitati care promoveaza ingrijirea sanatatii fizice si mintale. Acest lucru il ajuta pe lucrator sa se simta multumit de indatoririle sale.
• Stabiliti timpi reali de livrare.  De asemenea, evitati supraincarcarea angajatului cu sarcini.
• Fii mai flexibil cu programele si sarcinile . Oferiti si posibilitatea de lucru la distanta. Totul pentru ca angajatul sa aiba posibilitatea de a-si echilibra mai bine viata personala si cea profesionala.
• Promovati spatii pentru creativitate si lucru in colaborare. In general, promovati un spatiu de lucru pozitiv, in care toti angajatii sa se simta implicati si apreciati.
• Aveti transparenta cu deciziile de afaceri: aceasta inseamna evitarea prelungirii programului de lucru fara a anunta in prealabil angajatul sau a lua orice alta decizie care ar putea afecta echipa. Transparenta ajuta la construirea increderii si la reducerea incertitudinii care contribuie la renuntarea linistita .

Prioritizeaza comunicarea

In orice organizatie, comunicarea sincera este cruciala pentru rezolvarea oricarui tip de problema. In calitate de companie, este esential sa ii lasati angajatilor sa inteleaga ca se pot exprima fara teama de a fi judecati sau de a suferi represalii.

Generarea unui mediu de incredere in acest sens este cheia pentru a detecta la timp acele lucruri care pot declansa nemultumirea la locul de munca si, prin urmare, renuntarea linistita .

Oferiti feedback si recunoastere

O parte importanta a promovarii unei bune comunicari in mediul de lucru este furnizarea de feedback constructiv . Desi este o modalitate pentru angajatori de a comunica esecurile sau erorile in proiecte, este si ocazia de a lauda munca bine facuta.

Recunoasterea contributiilor pozitive la companie ajuta la prevenirea angajatului sa se simta subevaluat. Si mai mult decat verbal, poate fi prin bonusuri sau beneficii pentru performanta lor.

Intareste increderea

Relatia de incredere dintre angajatori si angajati este cheia pentru prevenirea si depasirea demisiei tacute. Acest lucru se realizeaza prin trei factori cheie; Primul este sa ai o relatie pozitiva care sa-l faca pe angajat sa se simta „parte din”. 

Tot prin coerenta, adica in calitate de lideri exista implinirea lucrurilor care sunt promise. In cele din urma, cu abilitati de conducere, care sa permita angajatului sa aiba claritate in functiile sale si sa aiba experienta angajatorului, daca este necesar.

Actionati proactiv

Daca exista ceva care afecteaza mediul de lucru, nu ar trebui sa asteptati ca angajatii sa ajunga la un punct culminant de demotivare. Ca companie, este esential sa evaluam ceea ce se intampla si sa cauti solutii care sa beneficieze ambele parti.

Ce poate face angajatul pentru a evita renuntarea linistita ?

In calitate de angajati, exista, de asemenea, unele masuri care pot fi implementate pentru a evita caderea in tendinta de „renuntare linistita” . Desigur, daca lucreaza sau nu depinde de mediul de lucru, precum si de conditiile si flexibilitatea companiei.

• Cautati o crestere profesionala: Monotonia la locul de munca este un declansator comun pentru resemnarea tacuta. Daca aveti acel sentiment de blocare, spuneti companiei si intrebati daca are resurse pentru a-si dezvolta noi abilitati (instruire, cursuri etc.). Acest lucru va permite sa experimentati un sentiment de crestere si sa cresteti satisfactia in munca.
• Consolidarea relatiilor la locul de munca: acest lucru nu numai ca permite o munca de colaborare mai eficienta, dar creste si sentimentul de apartenenta la companie.
• Practicati comunicarea asertiva: incurajand acest tip de comunicare cu superiorii, cresteti increderea in rezolvarea conflictelor sau a neintelegerilor inainte ca acestea sa devina un motiv de nemultumire.
• Stabiliti limite clare: de la inceput, asigurati-va ca sunteti deschis si onest atunci cand va comunicati limitele in ceea ce priveste responsabilitatile, programele si zilele libere. Ca acest lucru este respectat este decisiv pentru a evita caderea in renuntarea linistita sau resemnarea tacuta.
• Gasiti un echilibru intre munca si viata personala: chiar daca sunteti platit pentru ore suplimentare, evitati sa va supraincarcati cu sarcini. In timp ce recompensele financiare pot fi tentante, uneori ele inseamna reducerea timpului petrecut in alte domenii ale vietii. In cele din urma, epuizarea isi va face placere.
• Cautati sprijin:  a avea momente de nemultumire, stres sau un sentiment de epuizare la locul de munca este normal, dar necesita atentie. Este esential sa cautati sprijin, fie prin resurse interne ale companiei, fie independent, cu terapeuti sau mentori.

Renuntarea linistita ca o noua cultura a muncii

Astazi, renuntarea linistita  continua sa fie dezbatuta si continua sa genereze opinii impartite. Desi unii angajatori il vad ca pe o amenintare la adresa productivitatii si dezvoltarii companiilor lor, altii au asimilat-o ca pe o oportunitate de a corecta comportamentele care dauneaza bunastarii afacerii.

Mai mult decat oboseala sau demotivarea, resemnarea tacuta a devenit o modalitate de respingere a asa-numitei „culturi a efortului” care a plasat multa vreme munca si productivitatea pe axa centrala a vietii oamenilor.

Se pune capat suprasolicitarii, multitasking-ului si ideii de „a lucra”, „a lucra” si „a munci” pentru a excela in sfera profesionala si sociala. In cele din urma, este cati isi exprima nevoia de a-si acorda prioritate sanatatii mintale si de a realiza un echilibru intre munca si alte domenii ale vietii.