Folclorul românesc abundă de legende interesante, cu diverse personaje sau întâmplări care s-au propagat prin viu grai. Pe lângă asta, mai există și legende care au origini românești dar au fost preluate în alte culturi.
În acest articol îți fac o trecere în revistă a celor mai faimoase 5 legende românești și sper să le găsești și tu interesante:
Legenda Contelui Dracula
Contele Dracula a menținut un interes viu pentru foarte multe domenii, mai ales cele din industria divertismentului. Plecând de la sute de filme, jocuri sau piese muzicale care au avut în centru acest personaj, Dracula a reprezentat o sursă inepuizabilă de inspirație.
Producătorii de jocuri (de exemplu Stakelogic) au dezvoltat chiar și un slot video cu același nume, Dracula, dedicat contelui transilvănean, slot pentru care poți să primești rotiri fără depunere la Mozzart astfel încât să ai parte de distracție gratuită.
Bran Stoker a scris primul roman cu Dracula. În operele scrise, Dracula este un conte transilvănean care locuiește într-un castel situat pe un vârf de munte. Contele este un vampir însetat de sânge, răzbunător și are o latură negativă.
Dracula este în mod frecvent confundat cu Vlad Țepeș, un domnitor valah care a fost primit în ordinul Dragonului, el fiind și primul întemeietor al neamului Drăculeștilor. În folclor, Vlad Dracula însemna “Vlad fiul dragonului”.
Și Vlad Țepeș era un om răzbunător și vărsător de sânge, motiv pentru care asocierea, deși una inexactă, a fost destul de facilă.
Legenda Mioriței
Miorița este o baladă, un poem românesc răspândit în toate zonele țării. Este o creație a folclorului românesc, nefiind întâlnită la alte popoare.
Balada are în centrul ei un animal mitologic, oaia. Deși oaia a fost inițial sălbatică, a fost domesticită pentru potențialul de hrană dar și pentru lâna sa. Apare în multe culturi ca un simbol religios dar și ca animal fantastic.
Din păcate, această legendă a mioriței relevă în primul rând acceptarea fatalității, lipsa de spirit de luptă a poporului.
Când doi dintre ciobani plănuiesc să-l ucidă pe cel de-al treilea, miorița, animal fantastic, îl înștiințează pe al treilea cioban că urmează să fie ucis de ceilalți doi, relevându-i complotul.
Victimă sigură, ciobanul refuză să întreprindă orice act salvator și pur și simplu acceptă fatalitatea, implorând să fie îngropat în dosul stânii.
Dacă în culturile altor popoare există un îndemn la luptă pentru salvare, în cultura mioriței se reflectă marea slăbiciune a poporului român, acceptarea destinului implacabil, fără efort și fără dorința de a lupta pentru a-și asigura salvarea.
Legenda Meșterului Manole
Meșterul Manole este protagonistul legendei din balada folclorică Monastirea Argeșului. Potrivit legendei, Manole este cel care a construit Mănăstirea Curtea de Argeș, în timpul domniei lui Negru Vodă.
Meșterul Manole este o victimă a jertfei zidirii, un concept cunoscut în mai multe țări din Europa de Est.
Pe când zidea Mănăstirea Argeșului, Manole se confrunta cu o problemă: tot ce era construit ziua se dărâma noaptea, iar acest lucru părea să continue la nesfârșit.
Jertfa a fost adusă de soția sa, Ana, care a fost zidită de vie în pereții mănăstirii. Doar prin această jertfă s-a înlăturat blestemul și a putut fi ridicată construcția.
Practic, se aduce în conștiința publică un alt element important din caracterizarea poporului român, spiritul jertfelnic. Se inoculează ideea că doar prin sacrificii mari pot fi realizate lucruri mărețe.
Legenda Lacului fără fund
Lacul fără fund, potrivit legendei, se află situat în Munții Șureanu, la o altitudine de 1.840 metri. Este un lac glaciar în jurul căruia s-au învârtit multe mituri.
Povestea cea mai terifiantă este legenda balaurului care zace în adâncurile lacului și ar trage oamenii în apă.
Mitul balaurului din adâncurile lacului pare însă să fie contrazis de oamenii de știință. Astfel, apa este foarte rece aici în tot timpul anului. Chiar dacă cineva ar dori să se scalde în apele limpezi, diferența de temperatură ar face corpul uman inert într-un timp extrem de scurt, iar scufundarea este inevitabilă.
De aceea, ciobanii din zonă afirmă că nu s-ar scălda niciodată în apele Lacului fără fund, deoarece le este frică de un balaur care i-ar trage în apă.
Pe cât de ciudată pare această legendă, pe atât de interesantă este, deși este clar că ipoteza oamenilor de știință este una implacabilă.
Foca
Pe 23 iulie, în tradiția românească se spune că nu este bine să muncești pentru că îți va lua foc casa.
Sf. Mucenic Foca a trăit în timpul împăratului roman Traian. Se spune că el ar fi fost înzestrat cu daruri de Sf. Duh. Acesta a fost prigonit de romani și până la urmă a suferit o moarte martirică în data de 23 iulie 403.
De aceea, în memoria acestui sfânt, este oprit lucrul în data de 23 iulie în fiecare an, deși această interdicție nu este recunoscută de Biserica Ortodoxă.
