Sindromul Alice in Tara Minunilor este o afectiune clinica caracterizata prin episoade scurte de distorsiune in perceptia imaginii corporale si a marimii, distantei, formei sau relatiilor spatiale ale obiectelor, precum si a trecerii timpului. Numele sau se refera la asemanarile acestor simptome cu experienta suprarealista si deconcernatoare traita de protagonistul clasicului literar al britanicului Lewis Carroll, in care o fata cade intr-o groapa de iepure si se cufunda intr-o lume fantastica si absurda.
Asociatia Spaniola de Pediatrie subliniaza ca sindromul Alice in Tara Minunilor „a fost descris in contextul migrenelor, epilepsiei, leziunilor cerebrale, infectiilor virale si asociat cu medicamente si medicamente”.
Referitor la cine sufera de ea, adauga: „Este mai frecvent la tineri, copiii fiind deosebit de sensibili. In general, evolutia sa este benigna, cu recuperare completa in saptamani sau luni, fara sechele, desi poate recidiva dupa o perioada de latenta de ani.
Printre simptome, se numara o alterare vizuala a formei si dimensiunii obiectelor, care poate face ca acestea sa fie vazute mai mari sau mai mici decat de obicei, si a situatiei spatiale, provocand un fel de efect de zoom.
Asociatia Spaniola de Pediatrie explica ca sindromul Alice in Tara Minunilor prezinta si „distorsiuni ale imaginii corporale, precum micro si macrosomatognozie („Imi vad mainile ca mari”), precum si dualitate fizica sau somatopsihica, care consta in sentimentul de a avea doua trupuri.”
Alte iluzii vizuale, desi mai rare, sunt vizualizarea mai multor imagini sau prosopagnozie, deoarece este cunoscuta incapacitatea de a recunoaste fetele.
In ceea ce priveste timpul, sindromul Alice in Tara Minunilor poate provoca si o distorsiune in trecerea acestuia, determinand persoana sa devina dezorientata.
In ceea ce priveste efectele care declanseaza episoade de distorsiune, specialistii clarifica faptul ca pacientii sunt constienti de caracterul iluzoriu al perceptiilor lor si isi pot descrie experienta fara amnezie ulterioara.
Dincolo de aceasta stare de constiinta, persoanele cu aceasta afectiune pot deveni speriate si panicate , asa ca tratamentul de succes include adesea odihna si relaxare.
In cele mai multe cazuri, este o afectiune de scurta durata .
Cea mai recenta recenzie despre sindromul Alice in Tara Minunilor a raportat ca aproape jumatate dintre pacienti sunt tratati cu succes.
Alte sindroame ciudate
sindromul Fregoli
O face pe persoana sa creada ca diferiti oameni sunt, de fapt, aceeasi persoana, pur si simplu isi schimba aspectul. Cei care sufera de ea se simt adesea persecutati de cei despre care cred ca sunt deghizati.
Tulburarea poarta numele lui Leopoldo Fregoli , un actor de scena italian care era cunoscut pentru capacitatea sa remarcabila de a-si schimba rapid aspectul pe scena.
Sindromul Cotard
Cunoscut si sub denumirea de „sindromul cadavrului care merge ”, apare atunci cand oamenii au credinta delirante ca sunt morti si nu exista.
Este numit dupa neurologul francez din secolul al XIX-lea Jules Cotard, care a descris prima afectiune in 1882.
Sindromul mainii straine
Este una dintre cele mai ciudate tulburari neurologice. Persoana care sufera de ea crede ca mana lui nu ii apartine , ca are o minte proprie si ca actioneaza autonom.
Acest sindrom a fost identificat pentru prima data in 1908, dar nu a fost definit clar pana la inceputul anilor 1970. Termenul a fost inventat de Joseph Bogen, un neurofiziolog american, pentru a descrie comportamentul capricios curios, observat ocazional in timpul recuperarii dupa anumite tipuri de interventii chirurgicale pe creier.
Sindromul de Ekbom
Este o halucinatie tactila in care pacientii cred ca sunt infectati cu paraziti , adesea experimentati ca insecte care se tarasc sub piele.
Sindromul poarta numele lui Karl Ekbom, un neurolog suedez care a descris prima afectiune la sfarsitul anilor 1930.
